așa era ea
avea rîsul precum o supă organică
din care prind viață făpturi minuscule
buzele cum spiralele ADN-ului
și ochii nuclee aromatice de benzen
pe laturile cărora să plantezi arbori
apoi să stai atras în piscina din centru și să te relaxezi
toată viața

așa era ea
precum o cometă înghețată ce te lovește
și în tine viața prinde viață
din germenii criogenați

te miri cum nasc lumi peste lumi
dar așa era ea
făcea copii îi creștea le spunea povești
deschidea conserve cum ai deschide o carte
răsfoia anii pruncilor pînă li se bătătoreau tălpile
apoi îi arunca în spațiu

așa îi plăcea
să colonizeze cu privirea și cu voința
pînă cînd viața
devenea mai umană