voi cădea, dar nu foarte mult
te voi ține de mână, dar nu foarte mult
te voi visa în lanuri de grâu interminabile
cu lăcuste, greieri și licurici,
temporar indisponibil
te vei descompune în cămăși, căni, bani aruncați la răspântii
în alegorii

și am trecut și prin asta,
un fel de zonă gri s-a desenat în mine
o dungă neagră mă însoțește pretutindeni.