La ora zece si doua minute,
Conexiunile sunt rupte...
Dorinel s-antins in pat,
Si pe spate s-a culcat.

Nici cum nu putea dormii,
Visa fantoma bunicii.
Si-a-nceput el sa gandeasca...
A gasit! S-a pus sa pandeasca.

Credea ca e adevarat...
Si galagie a creat.
Dar tatal sau l-a scos afara,
Si i-a dat un mar si-o para.

Dar spiritu-l nu l-a vazut.
Si ce credeti ca a facut?
C-o muscatura din mar, apoi din para,
A adormit in frig pe-afara.

Dar s-a trezit iar al sau tata.
Crezand ca-i mama lui la poarta.
Fantoma nici macar n-a existat...
Dar imaginatia unora s-a bine dezvoltat.