mușc din ultimul colț de lună
nisipul îmi ocupă orbitele
nu mai simt nimic
apa curge prin mine
s-ar putea să fie sânge
nu mai știu
caut rațiunea într-un autobuz jegos
mi-e silă de epiderma lăsată pe scaunele
din vinilină proastă
nu știu de ce mă dor toate banalitățile
mai bine stau lângă mama
astăzi avem cozonac
cresc și eu odată cu aluatul
mereu am avut senzația asta
la tine nu mă mai gândesc
m-am plictisit de suferință
am lăsat-o într-o cutie veche de lemn
o mai deschid când îmi aduc aminte de
iubire
marți 13
ultima zi înainte de mâine
prima zi după ieri
nu e o zi specială
păsările mor
efectul de seră continuă
stratul de ozon se rarefiază
mașinile devin avioane
tata citește ziarul la secțiunea sport
mama mă ceartă
tu nu mai ești
marți 13
o zi ca oricare alta