te așteptam ...


te așteptam demult.
nu poți să cuprinzi în minte
tot timpul scurs de atunci,
din totdeauna;
numai eu știu cum a trecut,
cât de încet ...

te așteptam,
de când eternitățile abia se nășteau,
de când timpul nu avea măsură;
viața era la început
și viziunile despre mărginirea vremii nu aveau răspuns.

la începuturi,
erai ceva nedefinit,
magia te înconjura ca o perdea de ceață;
puteam să-ți ghicesc prezența
în razele soarelui,
printre stelele prea înalte,
printre miile de vieți ascunse în mine
ce mă sufocau
cu nerăbdarea lor nesuferită.

mai apoi, îți vedeam brațele protectoare
în întunericul cel mai adânc,
fragi roșii creșteau pe ele,
iar degetele fine aveau culoarea inului
cules în zori de zi.

într-o zi, uitându-mă la cerul senin,
ți-am privit ochii;
aveau
claritatea lacurilor adânci și liniștite,
profunzimea oceanurilor abisale,
strălucirea stelelor noaptea,
misterul infinitului,
și irealitatea vieții
în toate formele ei.

admirând o dată jocul focului
ți-am privit buzele
roșii ca sângele,
delicate ca atingerea unei picături de rouă,
senzuale ca iubirea puternică,
și tandre ca razele soarelui
nesfârșit.

am contemplat întinderea nopții
și ți-am descoperit părul
moale ca neaua proaspătă,
plăcut la atingere ca petalele
unei flori sălbatice
de primavară.

ți-am mai aflat
urechile gingașe și rotunde,
nasul acvilin,
picioarele lungi și subțiri;
sufletul neprihănit
și dulce.

până când în altă zi,
aparent la fel de
lipsită de sensuri și emoții noi
ca toate celelalte de dinainte,
ți-am văzut trupul armonios,
unduindu-se într-un dans tribal vechi;
m-am apropiat de tine,
ți-am luat mâinile puternice
într-ale mele,
ți-am simțit respirația fremătătoare
și mirosul de portocale de pe haine.
când nu am mai întâlnit
nici un obstacol
în sufletul meu,
mi-am închis ochii în taină
și am simțit gustul
amar, disperat, neașteptat
al sărutului tău.

m-am lăsat să alunec în voie
din ce în ce mai adânc
în întuneric și în fericire,
la pieptul tău
și am știut că
așteptarea mea de eternități încheiate
a luat sfârșit.

te așteptam de atâta timp
nu poți să cuprinzi în minte
tot timpul scurs
de la facerea lumii,

dar ai venit.


11 septembrie 2002