agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 1820 .



Ghinda
personals [ Journal ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [aievea ]

2003-02-04  | [This text should be read in romana]    | 



Intr-o zi am primit cadou o cutiuta maronie cu o ghinda in ea.
Totul incepuse intr-o primavara. Eram in fata blocului si ne jucam ‘Ratele si vanatorii’. Eram toti murdari si loviti si tipam cat ne tineau plamanii; era putin dupa-amiaza, mai aveam vreo doua ore, poate trei pana incepeau sa apara parintii de la lucru. Numai doamna Paun mai iesea din cand in cand pe balcon:

- Va rog sa va mutati mai incolo!

Toti tatii ii spuneau doamna, era mereu aranjata, cu bucle facute parca pe borcan si cercei mari – de jos pareau niste boabe uriase de fasole. Ochelarii trebuie ca-i cumparase de la ceasornicarie, numai acolo vazusem noi tot felul de obiecte vrajitoresti: ochelari, ceasuri, ochelari cu un singur ochi, butuci mici, lampi si multe multe lucruri si roti mici. Iesea pe balcon, noi nu-i vedeam decat capul si bufneam in ras pe ascuns. Ne era frica, stiam ca nu-i putem vedea decat capul fiindca restul nu era decat o matura. Uneori cand ne plictiseam incepeam sa urlam doar ca sa-i vedem ochelarii, ne imaginam ca trimite spirite dupa noi, asa ca eram obligati sa urlam pana ajugeam in beci.
Eram toti murdari si obraznici cand, probabil tot dintr-o vraja, aparuse pe banca o fetita negrisoara, cu o fusta plisata, cu nasturi rosii si cu pumnii plini de caciulite mici. Ne-am oprit toti, am inceput sa ne scuturam si am inconjurat-o.

- Nu sunt caciulite, sunt ghinde!

- V-am spus ca nu sunt caciulite!

- Sunt vrajite?

- Or sa ne scape de toate doamnele din cartier?

- De unde le ai?

Ne-a povestit tot. Le primise de la mama ei. Fetita locuia impreuna cu bunicii ci cu tatal ei. Si in fiecare vinere isi vizita mama undeva departe, n-a stiut sa ne spuna, intr-o cladire alba. In dimineata aceea primise de la mama ei o punga cu toate caciulitele acelea. Nu stia de unde erau, ii promisese ca saptamana viitoare o sa-i povesteasca, tot ce trebuia sa faca era sa le pastreze cu grija. N-a vrut sa ne dea nici una. Asta ne-a scos pe majoritatea din minti:

- Nu sunt bune de nimic!

Ne-am luat mingea si am inceput iar sa tipam. Nu stiu de ce, dar mie mi-a trecut prin cap ca daca as avea si eu o ghinda si as iubi-o foarte foarte tare intr-o zi mi-as putea dori orice.
Trebuie sa fi uitat apoi si de fetita si de caciulite. Dar in primavara am primit de la mama cutiuta maronie. Tineam ghinda mereu la mine pana s-a desfacut in doua. Apoi m-am gasit in bratele mamei, o strangeam tare, plangeam si-mi doream sa-mi promita o alta ghinda. Mama isi plimba mainile prin parul meu si zambea, iar frate-miu radea infundat in spate. Apoi m-am gandit ca toate mamele, si numai ele, au o multime de caciulite si vraji, altfel cum ar fi stiut mama de fetita cu nasturii rosii?

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!