nimeni nu știe să închidă ușa
pașii lui se îndoaie în x-uri mărunte

lumea se așează sub linie
cu identitățile inversate

n-am putere să răsfoiesc un chip
cota nu poate fi găsită în depozit

șiruri lungi de texte străbat pereții
clanța de la îndemâna piticilor
își răsuflă cheile spiralate

bagaje desfăcute care și-au uitat numele
calculatoare își dau întâlnire
sărutându-se în schimburi reciproce de IP-uri