AÈ™ vrea...
Să pot, să cumpăr
Un gram de fericire
Să îl dosesc în suflet
Mâhnirea s-o alung
Ai tu...
Cumva străine...
Un strop de fericire?
Măcar să îmi ajungă
Grimasa s-o răpun.
Îmi plânge nemurirea
Și umbra-i părăsită
Trimit în mine vorbe
Ești tu ecoul meu?...
Răspunsul se oprește
Acolo în străfunduri
Îmi lasă doar neșansa
Să-l chem pe Dumnezeu.
Îți cer iar ajutorul...
Iar ruga-i sacadată
În schimbul disperării
Nu am primit nimic
Sau...
Poate doar neșansa
Să mă atingă Duhul
Iar tot ca o neșansă
Străinul a fugit.