Din micul bulb...
ce zăcea în țărână,
a răsărit un firicel,
ce părea rătăcit.
Apoi tu te-ai hrănit,
cu apă și lumină...
Până ce din tine,
un clopoțel s-a ivit.
Pe căpușoru-ți vesel,
de-un alb imaculat,
apare o picătură...
de la natură-i dat.
În semn de mulțumire,
și soarele-ți zâmbește...
căldura razei sale,
acum te ocrotește.
Căci tu ești cel dintâi-ul,
ce dai schimbare iernii.
Prin simpla ta născare,
întâi-ul primăverii.
Deși..
ești mic, dar tandru,
Mereu vei fi iubit.
Natura îți urează,
acum.
Un bun venit!