Triumfătorul


Răsună jalnic și crud glasul lui Zarathustra peste ninsele vremuri
Toți zeii sunt căzuți pradă iluziilor scornite de mințile lor bolnave
Doar umbra sfâșietoare a morții tronează peste mormane de cadavre
Și doar cel ce cu puterea spiritului său a înfrânt spaimele ancestrale
Ale unei lumi decăzute, supremul biruitor al trecerii timpului rămâne
Veșnic prezent, solitar printr-o lume căzută în uitare și devenită fărâme
El este singurul spirit capabil să ne trezească din amorțeală, singurul
Care ne poate călăuzi pașii spre sublimul tăcut al eternului Spirit.
Fii-va cineva să-i asculte glasul, vom avea înțelepciunea să-i deslușim spusele ?
Vom avea tăria să-i urmăm calea, curajul și răbdarea de-ai asculta mesajul ?
Sau ne vom pierde din nou în fața luminii cea pure a eternității și vieții
Și vom prefera întunericul cuibărit cu strășnicie în pătimașul nostru suflet,
Ca de atâtea ori vom refuza să ascultăm vocea caldă dar aspră a nemuririi
Gârboviți de patimi, schimonosiți de miriadele de chipuri ale trecătoarelor
Noastre măști, vom renunța la chipul divinului din noi pentru o clipă de liniște
Înșelătoare și tragică liniște, căci spiritul înseamnă luptă și neliniște, căutare
Și veșnică transformare, restul este doar falsitate și crudă amăgire.
Oare când vom învăța că adevărata eliberare înseamnă jertfă și suferință
Și nu fuga din calea vieții, ignoranța și lașitatea fiind singurii noștri vrăjmași ?
Suntem liberi atâta timp cât vrem acest lucru, restul este doar iluzie altoită
Cu nerușinare peste viețile noastre de către ființe mânate de meschine interese
Orbite de egoismul lor crud și absurd în același timp, ei sunt cei care cu nerușinare
Ne-au furat libertatea ademenindu-ne cu legi scornite de mințile lor bolnave.
Când vom învăța să fim responsabili de faptele noastre vom înțelege pe deplin
Ce înseamnă să fim liberi cu-adevărat, și atunci nimeni nu ne va putea ademeni
Cugetul cu palide iluzii, liberi pentru totdeauna vom fi stăpânii destinelor noastre
Triumfători asupra nemiloaselor și odioaselor noastre spaime vom deveni nemuritori.
Vom avea curajul și curățenia unui suflet de copil, cunoașterea și înțelepciunea unui
Bătrân, inima ne va fi veșnic tânără iar mintea deschisă spre nemărginire
Pătrunși de lumina spiritului vom fi devenit noi înșine făclii ale speranței
Aprinse pese întunericul din lume, luminând hăurile universului cu sufletele noastre.
Dar cine este acest misterios peregrin spre Absolut care cu atingerea sa poate schimba
Destine, care prin glasul său hotărât poate mișca sufletele trezindu-le la viață ?
Este însăși spiritul lui Dumnezeu sădit în sânul ființei noastră încă de la naștere
Dar adormit de feluritele noastre obiceiuri și metehne, el este acolo în fiecare din noi
Și așteaptă din partea noastră doar o clipă de luciditate pentru a-și face simțită prezența
El nu face altceva decât să vibreze în adâncul sufletului, ascultați așadar glasul său duios
Care exprimă iubirea eternă și cuvintele ziditoare de universuri : Fiți voi înșivă !.