Cu ochii-i adânci stăpânește infernul
Un demon cu colții de lup,
Ce poartă pe brațe copilul din tine
Cu care ți-e greu să te lupți,
În gândul tău e noapte.
Durerea lui îți sfâșie trupul,
Te face să tremuri, te face să gemi,
Îți place să simți că vine sfârșitul,
Dar mintea ta e-ntuneric.
Aruncă-te-n brațele lui,
În brațele iertării,
Uită că el te-a sfărâmat in bucăți,
Tot ce vroia in mintea-i bolnavă
Era să te-nvețe să ierți.

În gândul tău e noapte.
ÃŽn mintea ta e pustiu,
Dar el te-a-nvățat să mergi mai departe,
Iar cerul lui e senin.
Aruncă-te-n brațele morții,
Omoară pustiul din tine,
Alungă-i privirea ce-ți sfâșie mintea,
Stoarce-ți infernul din vine,
Te iert.