MAMA

Suntem copiii soarelui, îmi spui -
Și eu îmi scotocesc prin buzunare
Memoria și silabele primare,
Te-aud, cântându-mi, mamă : "Nani, pui !…"

Suntem copiii mamelor, îți spun -
Te port în lotca mea spre veșnicie,
Cum să te uit cândva, copilărie?
Cum să devin la dragoste, imun?

Și uit. Puterea de-a iubi mă doare,
Puterea de-a fi slab mă umilește,
Mă zbat în plasa vieții ca un pește
Și doar din când în când în gând e soare -

Etern copil, dacă ești mic sau mare,
Ce bine e să ai o mamă lângă tine,
Să nu te bea nisipuri mișcătoare,
Să-i spui: "Femeie, iată-ți pruncul care vine…".