Ultima știre

ÃŽn fiecare zi apare,
În ziar, o știre uimitoare,
Cu titlu' mare-atrăgător,
Ce sare'n ochi la cititor:
Un nou război. Căldură mare,
Cutremure distrugătoare,
Potop, acoperind o țară,
Antarctica o să dispară,
Un virus nou,necunoscut,
Un avion pe cer pierdut,
Vulcan ce a erupt aseară,
O nouă armă nucleară,
Un prim-ministru-asasinat,
Barilu'n preÈ› a mai urcat,
Păduri în flăcări (seculare),
Un uragan vine pe mare,
Alunecare de teren!
A deraiat încă un tren,
Copii orfani,abandonați,
Dolari pe arme aruncați
Un feribot s-a scufundat,
Un traficant moare'npușcat,
Ninsori și avalanșe'n munți,
Guvernu' cere bani mai mulți,
Gigant-tsunami pe ocean,
Inflația e la tavan,
Atmosfera-i poluată,
Banca Centrală atacată,
ÃŽnc'un viol!Ce tragedie!
Nu mai e loc la pușcărie,
Un accident pe-autostradă,
Rapidu' a'nceput să piardă....
Și astfel sântem bombardați,
Adicătelea informați,
Că până să ne revenim,
Sântem din nou , loviți în plin,
Cu bombe tari, senzaționale,
De-avem coșmaruri matinale.
...Dar printre pagini,răsfoind,
O știre mică, doar pe-un rând,
Scrisă mărunt și cu cinism:
La noi, nu este,terorism.

Valeriu Cercel