anadana de azi nu te mai mint am dovezi c-am nutrit o iubire aseară
pe când îmi tocai despre mobila veche și despre cum ne-ar sta cu pahare cu pai
duși la soare pe alte coaste decât ale tale în țări-femei cu parfumuri letale

ești nebună nu vezi că-s plecat cu totul pe câmpii domoli de pe pulpele tale
mistuit de-o secetă cu note de jale
nu pricepeam nimic anadana zăream gura ta arcuind o lumină din tavan în podele
(de ce nu ne-am iubit niciodata pe ele?)

sunt viu ființă tu cobori din copaci și-ți aranjezi cu palma tivul privirii
zici Mâine umerii tăi vor avea forma cămășii
și eu tac și te văd bătrână cum mă ferești de demoni și de vârcolaci
de bălți în care ploaia stă leneșă la pândă anadana logica ta este aproape bolândă
te rog de azi nu te mai mint dar nu lăsa pendulul să cadă
în capul ideii de domestic pătrat în care cu nuntă ne-am așezat

vino în baie ceartă-mă dimineața cum că fără mine ai fi avut un prinț
să te ducă-n castele de cretă să te sculpteze în lună să-ți ia condori de aur
cu șireturi de gumă și telefon cât lobul urechii tale sfinte
dar nu opri teveul când îl ascult cum minte
oprește-te în prag cu mâinile pe șold privește spuma berilor mele
tradusă-n iriși înroșiți de durere
scoate-mi pantofii și culcă-mă pe-o parte
citește fără bocet din Micul Prinț a suta oară cu pauze de zâmbet pe fruntea mea de ceară
lungește-mă anadana pe masa de călcat dar lasă-mă să-ți cresc sub sân minune de bărbat
același care-n noapte visează doar facturi și-n dup-amiezi ploioase se-mbracă în armuri
să ducă iar războiul vieții de azi pe mâine în dreapta lui ursită

de azi nu te mai mint n-auzi și pleci grăbită
din ușă strig Sunt fericit că nu uiți să-mi faci
pâine prăjită