Îți mai amintești, străine,
de oamenii din cuvinte?
Sau de țigara pe care încă nu am lăsat-o
să ne ucidă cea din urmă respirație?
Îți mai aduci aminte, străine,
ca săruturile amare nu mai povesteau despre atingerile
ce au uitat să mai cadă de pe umeri-mi?
Dar oare tu...mai știi că nu vom mai simți
decât neant?
Numai că povestea mea nu-ți mai aparține de când orele
s-au stins în tine...