eram mai mult decât enigmă, eram!
singur și unic în felul meu,
limbaj plin de semne
și simboluri
imprimând în aerul ce vibra
trăirea, cu temeri,
vise
și enigme…
adaptabil în izolarea mea
invulnerabil la stimuli
și instrumente
din oul cărui vis mă născusem oare?
vorbind celor din jur
îi oglindeam în simboluri
nemurindu-i
cu groaza zidită
pe chip
eu
nu eram altceva
decât
anomalia
justificativă…
eram:

Monstrul!