Tu mai crezi în oameni?
Când toți pleacă, cu un sărut
Când ai capul plecat
Sabia a căzut…

Privesc la voi cu jenă
și plec…
Nu încerc
Să trag pe nimeni după mine
Ochii încerc să vii deschid, dar nu ține…

Omenia nu mai există, doar orgoliu prostesc…
Privește în ochii mei
ÃŽngheÈ› privirea
tuturor celor care îmi zâmbesc…

Și privește în față
Că mai ai de tras în viață
Gândește-te câți s-au bagat
Și câți te-au lăsat
la greu !
mereu…

Unii au plecat, alții au venit
Dar nu mai cunosc cuvântul iertare
Că în voi prostia naște
și omenia moare….

Oare…pun pariu
Că nu
Ai înțeles tot ce am zis până acum
De aceea…
noi avem alt drum…