râde carnea
flască pe obraji burtă și cur
când poftesc mâinile
tinere încolăcite strâns pe bară în expoziția zilnică
în troleibuz nu le caut ochii e absurd nu vreau
să văd pe cine văd
erecția asta cumplită mă ține pe scaun încă o stație cu degete fine masând
metalul rece rotund excitat de transpirația lor vânez un loc
cald umed abia părăsit
să mă așez cu palma peste arcușul falangelor delicate
deja în palma altuia coborând la prima
din posibilul meu viitor