în amintirea sânzienelor


sunt doruri azi ca bruma ce strălucește-n zori,
mi le-amintesc romanțe, cum pe munți ca frații,
e toamna crizantemelor de aur, surorile viori
acordează vârsta fagilor, i-auzi răsună Carpații.

râni se închid în amintiri cu trâmbițe de luptă,
unul ne este destinul, cântul și dansul în sânge,
romanțe din romantici se nasc când ramu-i alăută,
romanțând ne-ascultă cerul și lumina nu se stinge.

și-s stele peste toate căile stăpâne cântătoare,
și toate râurile clipocesc unite la Danubiu,
soi producător de mierlă ori mândră privighetoare,
că fericit ești doar aici să nu ai nici un dubiu.