cu opera incompletă sînt îi pun petice
cum petele pe broaște
și ea orăcăie
sare de la unii la alții
poemele se împerechează depun ouă ies mormoloci
le cresc piciorușe și le cad cozile
să nu mai fie trase de pliscuri ascuțite de pelicani
deasupra libelule zboară nepăsătoare
au sclipiri frumoase și viteză de invidiat
dar și ele se împerechează
și lipite coadă în coadă neglijează mlaștina
asta este cu toții trăim
nimic nu se pierde totul se transformă
(am plagiat aici trecerea bunilor)
iar opera mea incompletă se bucură
de șanșa imensă
că legile sînt oamenii sînt petele broaștelor și sclipirile libelulelor
sînt