"O tăcere grea și apăsătoare
Îmi apasă pieptul sufletului
Și oricât el mi-ar cere aerul plin de fum
Nu...Nu vreau să-i dau ultimul vers
Pe acest ultim și neuitat drum.
Nu pot să-i ofer parfum de trandafir
Și nici cristale de safir,
Pot doar un lucru să-i ofer
Pe tine...Pe tine, al meu nebun înger
Ce cu duioșie mă alinți
Și cu vorbe dulci mă minți...
Pot doar să-i ofer o liniște apăsătoare
Și pe a lui vechi mormânt
O rece și veștedă scrisoare..."