În săptămâna rătăcirii
Căutam pe jos semnele despărțirii
Tot ce-am găsit acum îți dau
Căci am uitat demult să iau.

Tot gândul meu se rătăcește
Iar sunetele par ieșite din decor,
Când luna tainic te privește,
De părul tău îmi va fi dor.

Iarba parcă așteaptă o gazelă,
Un pas uitat de timpuri pe pământ
Surâsul tău de sub umbrelă
Mă face mai uman decât eu sunt.

Toți pomii parcă te așteaptă
Și florile înfloresc doar pentru tine
Aș vrea acum o cioară înțeleaptă
Și un gândac ce zboară către mine.

Nu te mai caut,nu mă mai cred
Am învățat din nou să pierd
Căci zarurile tale sunt deschise
La fel ca Penelopa lui Ulise.