|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ nu pot respira
■ ESTE POETICUL O CALE DE CUNOAÅžTERE ÅžI ACÅ¢IUNE? – COMENTARII LA HEIDEGGER
■ supradoză de nimic
■ Sonet (CCCLXI)
■ noaptea dintre amintiri
■ ​zolman locker privindu-se în sena 20 de zile mai târziu
■ Scrisoare către Bob Dylan
■ Cîntecul codului de bare îndrăgostit de codul qr
■ M-am agăţat de o frânghie cu gât vânăt
■ când vrei să te îndrepÈ›i spre Olimp, dar ai greÈ™it sensul
■ referinÈ›e nefireÈ™ti la calitățile unei lecturi de calitate pentru a-È›i stârni dacă nu gelozia atunci sigur curiozitatea
■ Amintire 1 È™i 2
■ BeÈ›ie-n veci
■ litaniile sataniste
■ Bahică
■ RecunoÅŸtinţă
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Murise Boby... poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Sorina Hăloiu [inutica ]
2011-06-28
| |
Cândva locuiam într-o mansardă
aveam un câine pe numele lui, Boby,
eu eram un ghemotoc ce legăna alt ghem.
Camera era mică
soba era mare și neagră,
mi se părea o locomotivă zgomotoasă
pe care mama ne făcea de mâncare
singura care dădea căldură
în camera aceea
cu patul prea mic,
cu masa prea înaltă,
cu scânduri vechi care scârțâiau
mirosind a șoareci.
Scările erau înguste și vechi,
tot așa miroseau și scârțâiau.
Ș-apare mama plângând,
cu câinele în brațe
iar lacrimile ei le chemau pe ale mele.
Priveam spre ea, neputincioasă:
murise Boby.
|
|
|
|