Găinile cântau liniștite în adâncul șoselei.
De fapt, erau doar fantomele lor,
păsări călcate de trăsuri în vremurile pictorilor
cu miros de ulei de in și
tabureți purpurii și ceșcuțe pictate cu pensule
adevărate,
făcute din propriile lor mustăți.
Dar praful fin și sticlos al timpului a curs,
viața s-a scurs
dintr-o ceșcuță în alta, iar leșurile găinilor
s-au acoperit de
sudoarea muncitorilor cu veste fosforescente
și mult glod.
Cu fiecare Range Rover care scutură caldarâmul,
spectrele grase înaripate tresar
cotcodăcesc
și-și uita amintirile despre țărănci
care le îndopau cu mălai nemodificatgenetic.