Atâtea muzici, o chitară
Reacordată, fără vlagă
Cântându-mi fals, seară de seară
Din ciupitura ta beteagă

Lumini, culori curgând din umbră
Topind contururi în decor
Redesenate-n zarea sumbră
ÃŽn care cerul cade-n nor

O humă , să-ți contur înfățișarea
Cu dalta ce-a săpat și-n trupul meu
Abisul care a precedat uitarea
Ce - apasă și mă suge ca un hău

Să te aleg ca să mă poți respinge
Râzând de cel ce te-a ales
Să te cunosc cât să pot plânge
Că iarăși nu m-ai înțeles

Să te lumin în multe feluri
Să te ascult în do major
Să te transcriu în mii de versuri
Fără să-ți cer nici un fior