Se precipită o dragoste îndrăcită,
am căzut în vâltoare,
neglijent, somnul simțurilor
mă obligă și mă cheamă,
să-mi asmut câinii
eliberați din lanț.

fără să-mi evaluez puterea,
lovesc pragul de sus,
când ziua e înțesată de noapte,
clipele fug
atârnate în ceasuri bolnave.

La sfârșitul drumului
pe o lespede de piatră,
obosit de atâta răbdare,
arunc în foc fluturii târzii
și mă întorc
de unde n-am plecat.