Privește-mă și lasă-mă privită
De aer, de lumină și de viață,
Să fiu în tine cea mai potrivită
Iluzie cu aripă de gheață.

Îngăduie și ploii să mă știe
Și valului de mare să lovească
Plăcerea nopții, încă fumurie,
Lăsată în adânc să lenevească.

Nu voi pleca din flacăra curată,
Și nicio rază bună nu voi stinge
Dacă mai crezi că sunt adevărată
Și că privirea stelelor mă ninge.

Florina Ladislau