un dor taie bucăți din mine le văd
cum pleacă pe rând un ochi un braț o inimă
culeg de pe jos un rest de plămân respir
în el lumina se face tot mai mică devine
un punct din care dorul îmi strigă e timpul
să te întorci să pătrunzi
în trupul acela străin să te uiți
la pereții zgâriați de umbrele tale să-ți spui
undeva există un întrerupator e timpul
să sting lumina