Ciornă 1 - Gravităm
16.04.2012(12.00-12.12)


Gravităm, gravităm – nesupuși liniștii, mișcând,
Mereu pe val, mereu sub val, nicicând
Poposind în albe ostroave sau negre limane
Așteptăm pacea orbitei, lumină ducând spre lume.

Plus, minus, neutru – niciunul nu e intâiul
Niciunul nu e ultimul – nimeni nu e uitat;
În nunți chimice regăsim perechi de ținut
Pentru ceea ce e menit mereu sa fie Întâiul.

Ascundem ochilor lacomi blânda figură
A ceea ce suntem – insondabili in infinit,
Facem să fie astfel menirea adevărată uitată.

Nimeni nu știe, nimic nu poate dar să rupă
Slaba puternicie a Legii ce ne tine aproape -
Rupți de magie dăm lumină în lunga noapte.