Avea cuvintele secate
literele erau ciugulite de corbi.

Nicio propoziție alcătuită cu ochiul
nu spune nimic nimănui,
prin oase și prin anotimpuri
trece hulit pe urme austrul
sărac și negru-n deznădejde.

Þăranii se scarpină-n barbă cu năduf,
munca lor se pierde,
limba se uscă.
Paparudele se dezleagă, bat clopotele,
arșița a răstignit câmpul,
praful foșnește
în târziul gol.