În grădina casei de la țară
A răsărit un pom necunoscut
Tata a dat verdictul prima oară
E plop, arin sau ce nu s-a născut
Până acum pe locul unde stau
La sfadă, zilnic soarele și luna
Dar mama mă întreabă întruna
E pom de pe Pământ, că altfel îl dau?

Au mai trecut vreo doi sau chiar trei ani
Pomul cel curios, a rezistat, are chiar fani
Dar a sosit primăvara-n care, după un efort intens
El a dat ca orișicare, un rod bogat dar neînțeles.
Părea a fi ceva gustabil, dar cine poate să-ndrăznească
Așa că iarna l-a găsi durabil, pe creanga lui cea mai firească.

Morala:
La fructul cel ciudat te du doar noaptea
Să nu te vadă cei ce te cunosc
Fructul oprit e frate chiar cu moartea
De nu îl vei cunoaște, nu te recunosc.