aș putea fi prietena rozătoarelor
să nu aud nimic
în afară de sunetul care
face din tine cel mai tăcut bărbat
pe urmă
să împrumut dinții lor
și mersul
și teama
pînă la sfîrșitul vieții
să las găuri în pereții tăi lungi
pe care niciun meșter să nu le astupe
vreodată

să mă iubești așa cum sunt

m-aș lăsa pe mîna oricui ar face experimente
de viață
și tot lîngă tine m-aș trezi dimineața
tîrziu