De peste dealuri ziua a trecut
Și ți-a alintat dorul
De-ai vrut să pari un chip de lut
Nu ți-a ieșit favorul.
De te vei tângui absurd
La clipa răzvrătită
Tu să nu cauți din cel cârd
O rază chinuită
Pe care să o poți chema
Alene ea să spună:
Mai stai tu omule în banca ta
Căci ți-e sfârșitul de-abia într-o lună.
Nimic nu a mai rămas unit
Totul e praf în vântul cel turbat
La colțul sacului mai pui un nit
Spre a mai repara încă o dat`.
Dulcea oboseală se revarsă
Pe tâmplele brăzdate în luminiș
Aș vrea să mor dar morții nu îi pasă
Până ce nu plătesc și ultimul bacșiș.