viul în tridimensionalul terestru-i legat
preponderent de carbon
între diamant și cenușă sunt om

omu-i "cotiledonul" domnului

viața-i partida neîntreruptă de sex
a lui dumnezeu cu eternitatea

moartea-i vaginul strâmt al eternității
ce belește "cotiledonul" de viu

ne naștem mereu și murim să ne naștem
întru bucuria orgasmică a tatălui

după chip și asemănare în copulații
credem că suntem dumnezei noi bărbații
și eterna femeie plină de grații
ne face captivi fericiți între coapsele-i calde și moi

e post vai de noi bieții bărbați
pentru sfânta perenitate iar ajungem milogi

dacă mămica ar da nouă luni înapoi ar vedea
că în calendar nu era harț ci insistentul
"hai tu ... nu-ți fac nimic ...așa numai oleacă..."