Eternul tău se-ascunde acum în mine,
E plin de teamă și tăcerea mi-o iubește,
Mi-atinge amintirile spinilor din vine.
Si dureroasa ranâ ce corpul îmi sfințește.

Prin marea slovelor trec mâna tremurândă,
Sunt adormite versuri pe paginile frânte.
Cer ochilor din mine o lacrimare blândă
Și humei să le soarbă aducerile-aminte.

E cineva ce-mi bate cu dragoste în poartă,
Cuvintele din mine în carne-mi băntuiesc.
Speranțele-s icoane si Dumnezeu mă iartă,
Pe cer din nou se-nalță eternul TE IUBESC.