scriu e de-acum o meteahnă
în saț de nicotină gudron în fiecare seară
mă las de fumat în pat înainte s-adorm
mă felicit hei bravo vezi că se poate
ești tare tipule iar dimineața cum fac ochi
zic măcar un fum...
scriu e o meteahnă
de năbădăi plin mi-i imposibil s-adorm
iubite de ieri de azi de ce nu și de mâine
le văd în ipostsze șocante și-mi zic
gata de-ajuns...
și scriu e de-acum o meteahnă
ca un drogat cu vena spartă nu știu
dacă-s treaz sau dorm și în ultim resort zic gata
mă las și când sunt treaz e ca și cum caut seringa
și scriu e o meteahnă de ce
poate e vârsta poate de teamă că
pe ziua de mâine nu sunt stăpân
cum nici pe azi nici măcar ora ce vine
trăiesc doar prezentul cu rău-i cu bine
cu mine cu tine în gând la ce-o fi ce-o să vină
faci doi anișori la marginea lumii
ca mâine eu n-oi mai fi
dependent de scris scriu pentru tine
ancorat în prezentul meu zi de zi
citi-vei poezii mai bune scrise de alții
te vei întreba de ce n-am fost ca ei
puteam să joc cu cuvintele step rok n roll
samba twist vals ori tango dar Sofie dragă
vreau să mă vezi doar cu prezentul meu și că
pe sau sub viu sau mort conștient sunt că
am fost sunt și voi fi fiul acestui pământ
și nu degeaba...
poate și tu... sau fratele tău Andrei...

de ce eu nu știu
dar scriu...