singurul lucru pe care nu l-aÈ™ schimba ar fi
poziția mea față de mare
când mă ia în brațe
soarele

cu dimineața asta fără tine mă înec
aerul nu mai are nici măcar atâta consistență
îmi vine să vărs ca într-o mare

te caut într-o carte de război
paginile îmi par gloanțe care mă străpung
și eu totuși nu mor

mulți cred că se poate trăi din amintiri
eu te vreau în carne și oase
nu mi-au plăcut niciodată învelișurile care
par să semene
cu un steag căruia i se prezintă onorul

inima făcută cheu așteaptă
un pescăruș care nu are cu ce se hrăni
și-i clămpăne aripile ciocul
să se facă înțeles

din spatele ferestei
soarele lasă o gaură arsă în orizont

mă tem omule să te abandonez mării
m-aș face far să-ți luminez drumul spre-acasă