pe scena cuvintelor numai
păsări care în zbor devin ikebana
trup suflet și sensul pe care întregul
umblă hăituit de nori devine spirit care scrie
scrie scrie până când rădăcinile îl strigă
la cina cea de taină a verbelor înlemnite
într-o singură încercare de metaforă

el lasă penelul deoparte privește atent
între cer și pământ îl aud

prea mult abstract aproape absurdă
zbaterea asta lăuntrică
în fond
esență tainică de zbor

Anne Marie Bejliu, 23 august 2016