agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-09-10 | [This text should be read in romana] |
uneori timpul devine punct
și atunci îl ating cu vârful degetului să-i simt textura îmi strigă clovnul că m-am rătăcit și atunci încep să-l desprind de pe trunchiul copacului să văd ce cade ce se ridică deasupra noastră privindu-ne îndelung odată cu el, clovnul prea calm pentru a-mi accepta risipirea printre găleți de roade frunze ruginite scaunul întors și infinitul pe care dragonul alb îl ține pe aripile sale ospitaliere tigrul îmi sărută fruntea încruntată deschide poarta pădurii și-mi dăruie frunza de stejar aurie chemare ruginie geometrie a emoțiilor și oglinzile se sparg scenografia se reia an de an până când cu amândouă mâinile încerc și reușesc să închid cu un pocnet cartea ------------ - Victore, pe unde umbli? - Anna, stai că vin acum. De pe gardurile bisericilor am adunat verdele sufletelor mirenilor să-i pot asculta mai bine, cum ruga și-o lasă pe altare de lemn și frunze ruginite, la începutul unei toamne bezmetice, în care văd că tu te rătăcești, iar eu simt nevoia să fac prostii. Mă distrez... Cândva clipele toamnei te vor ridica migălind printre oasele acoperite de cuvinte, de file neterminate. Cartea... o vei redeschide hulpav pentru încă o tură prin textura timpului fără glas, fără culoare, printre punctele, sferele ciocnindu-se interminabil între nimic și nimic. Ascultă-le cântecul și taci. Anne Marie Bejliu, 10 septembrie 2016
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy