Chipul de Lut


Chip de Lut, ce-acum privești
Ploaia de iarnă cu stropii celești
Sortit discret s-asiști de-a pururi
La albe tunete, și la fulgere să tremuri.

Chip de Lut, modelat de vânt
Obosit de zgomote ori de sălbaticul tumult
De soare ars, de rouă prins
Cu Phoenix învingând destinul crezut pe vecie stins.

Chip de Lut, pierdut în timp
Găsit de zei, pietrificat într-un Olimp
Rătăcind pribeag singur printre îngeri
Strângând în palmă secundele ca pe niște nuferi.

Chip de Lut, făcut din lut
Plămădit cu suflet și totuși slut
Cuprins de viață dar câteodată rece
Doar un sloi de gheață putându-l înțelege.