Printre pași, timpul
se scurge odată cu drumul,
se anină de pereții gândului
tablouri vii ale mirajului
dintre viață și moarte.

Pământul fuge de sub picioare,
să întâlnească cerul
acolo unde dispare umbra
în amiază la nadir.

Privesc
prin lucruri dincolo de ele
cum se înalță nestingherit
spiritul,
îl ating cu visul
și-l urmez în genunchi.