Iubirile se nasc și mor
Asemenea unor stele căzătoare
Te mai apucă câte-un dor
De ce-i frumos și drept sub soare.
Din nostalgia de-nceput
Ademenind dorințe tandre
Alene s-au tot așternut
Senzații dulci, mirobolante.
Tristeți apuse de cu zori
Și veselii pierdute-n timp
De vei trăi, atunci nu mori
Și vei gusta amarul fără chip.
Iar când el somnul plânge-n van
Și se perindă stropii
De ce-i speranță peste an
Vor ști cândva doar popii.
Căci viața este un blestem
Al celor ce mai pun pariu
Tu te tot duci când eu te chem
Iar trupu-i mort, sufletu-i viu.
Incertitudini stau să cadă
Peste el omul ce respiră
Ar vrea să se oprească odată
Din viața ce cu-n ghem o-nșiră.
Gândiți dar fără de tăgadă
Căci ea istoria se repetă
Și mai rugați pe Domnul Tată
Să vă oprească din vendetă.