Ghiocelul trist

Ghiocelul trist stă pe tarlale
Pe pătura de frunze moarte,
Visând la viorele goale
Și la raze calde, calde foarte...

Un cărăbuș în trecere l-a salutat,
Sorbit de frumusețea lui de ghiocel,
Prin peisajul ud, mistic, parfumat
Vroia deodată, ca și el să fie la fel...

Albina, în pofte de proaspeți ghiocei
Sugea de vlagă polenul din polenizări,
Cursive gânduri i-au perturbat pe acei
Ce nu și-au pus vreodată întrebări...

Ghiocelul trist stă pe tarlale
Cu soarele-n vis și ceața pe față,
Cu dorurile epuizate, goale
Tot mai goale, cu fiecare dimineață...