Doar femeia în ochii mei
are o imagine mișcată de gesturi subtile
care se închide în gânduri.

O femeie cu ochii de poezie
îți rupe somnul și adună cuvintele
în fața ușii de la intrare,
intră apoi cu surâsul abia schițat,
cu o mimică salvatoare de la suferință
încât îți caută prin trăsături
și găsește întotdeauna răspunsuri potrivite.

Înălțat ca un supravețuitor,
fără scuze îți rozi în dinți teama
și cauți să-i scrii poezia pe sâni
cu buricele degetelor muiate în gură.

Dimineața constați că noaptea n-a fost noapte,
ci un poem cu prea multe vocale în silabe
și sunetele din necuvinte
mângâiate pe față cu amintiri.