Vreau să dezbrac ziua

Vreau să dezbrac ziua de gâlceavă
De țurțuri, de riduri, de foame...
S-o am apoi și s-o admir, cu slavă
Să-mi picure lapte din mame...

Vreau să dezbrac ziua de picuri
De mușchi, de fulgi, de pene...
Să-mi pun gândurile-n plicuri
Și speranța sus... Sus, pe gene!

Vreau să dezbrac ziua de praf,
De murmurul surd din oglindă!
De-atâta sânge-n cinematograf
Și-atâția nimeni, să-l cuprindă...

Vreau să dezbrac ziua, de noapte
De diminețile cu roua trează...
De merele-n toamnă, roșii, coapte
Și de iubirile brumate, varză...