Dăruiește-mi cât poți și vrei
din timpul respirației tale,
când plouă și miroase a flori de tei,
sau de salcâm, sau de meri și liliac,
dar să fim împreună
până apare din nori
cântecul șoptit al nopții.
Apoi, pleacă și revino în visul meu
oricând,
dacă-mi promiți
că azi va fi ca ieri
și mîine va fi ca azi
în toate anotimpurile noastre.
Ia cu tine și cheia unică
a inimii mele de primăvară.