petrec în noaptea rece insomnia lugubră
pe cer s-au înmulțit nori plumburii
în lumini de felinare arborii fac umbră
vîntul se întețește răscolit de furii.

mi-e dor de Lună cu alaiul de stele
să-mi recompună visul freamătul multiplu
lumini să intre-n casă trecând prin perdele
cu extaz albastru concret pur și simplu.

lumina-mi aduce iubirea universului pur
răzbate norii trece prin ploaia deasă
fericire așteptată care prinde contur.

trăiesc în armonia deplină de acasă
îmi pare că zâmbesc lucrurile din jur
florile care vorbesc de vara prețioasă.