Acoperișul

Acoperiș îmi erau petale de liliac
Iar îmbrățișarea îmi sorbea rouă...
Pe bolta curcubeului îmi erai un ac
Ce ținea toată floarea liliacului, în două...

Acoperiș îmi erau stolurile vii, deopotrivă
Îmbrățișarea îmi era trăsnet de primăvară,
Cu norii cântam, în picioare pe-o eschivă
Ce multe erau vii și n-au început să doară...

AcoperiÈ™ nu-mi trebuia atunci, eram o ploaie
Îmbrățișarea o trăiam împăturit cu cetină,
Iar sucurile bucuriei le sorbeam, o droaie
Cu filmul vieții înflorit din suflet, pe retină...

AcoperiÈ™ nu-mi mai sunt petalele de liliac,
Azi îmbrățișarea-mi stă înecată în rouă...
Privesc cu drag la curcubeu, azi fără ac,
Floarea de liliac desprinsă, curge-n două!