tăcere ruptă-n două de-o parte și de alta
cuvântul să răsune febril ecou în noapte
felinar de veghe ce luminează halta
trenul speranțelor vine la ora șapte.

iubirea-nsingurată stă pe peronul gării
pe banca lustruită stă un bagaj cu vise
steaua mea mă așteaptă la marginea mirării
cerne strălucirea pe operele scrise.

îmi dă târcoale neagra melancolie
cu gânduri despre moarte și infern
mai am de spus povești, încă sunt vie
și-atunci m-agăț de visul amplu, etern.

aprind o lumânare cu parfum de iasomie
teama de întuneric pe pământ o aștern.