mirosul dulce al apretului de casă
curs în tifonul prin care
se strecoară lumina
influența cosmică a tăcerii
brațele albe ale mamei
din care fuge chipul copilăriei
separat de maturul
ce nu are curajul de a recunoaște
teama moștenită genetic
încastrată în venele duhnind
a sălbăticie
stăpânită cu ignoranță